Curiozitatea poate ucide

Posted: 5 mai 2011 in Uncategorized

Aceasta este o poestioara scrisa de mine acum multa vreme. De atunci o am postata pe http://www.spectrulrealitatii.ro unde este cotata destul de bine. Pe acest site puteti gasi si alte povesti, unele foarte interesante si inspaimantatoare, dar si unele destul de plictisitoare.

                   Curiozitatea ucide

Eram la bunici la tara, era o zi calduroasa de vara si foarte plitisitoare. Mai pe la pranz ma intalnesc cu inca cinci amici si ne hotaram sa mergem la o casa uitata de mult, aflata in paragina de mai mult de un secol dupa spusele batranilor, da nimeni nu dorea sa discute desprea povestea acelei case.
Pe drum spre casa ne intalnim cu un batran care ne intreaba incotro vrem sa o apucam. Era prima data cand il vedem prin sat, ii raspunde ferm ca mergem sa vizitam casa din deal. Cand a azuzit cuvintele spuse de noi batranul a ras subtil si ne-a prevenit sa nu mergem pe acolo, nici macar sa nu trecem pe langa ea. Noi ca orice copii nu ii luam in considerare spusele si  ne continuam drumu. Dupa vreo 10metri de mers ma uit in spate si batranul disparuse, parca s-ar fi evaporat. Cum de apropiam de casa un vant rece ne strapunde pana la oase doar petru cateva secunde, dupa iar liniste totala. Intre timp ajungem la destinatie, era o casa impunatoare cu 2 etaje, foarte inspaimantatoare. Dupa cateva discutii ne hotaram sa intram. Cu multe emotii deschidem usa casei. Se deschide scartaind, bagand in noi si mai multi fiori. Unul din noi pe, nume Andrei, incearca sa ne mai linisteasca ca doar era o simpla casa, nu avea de ce sa ne fie teama. Intr-un fel avea dreptate. Si cum mergeam noi prin casa, din nou un aer rece ne cuprinde pe toti si usa casei se inchide in urma noastra. Poate era vantu, incercam noi sa ne mai linistim. Si cum ne continuam drumu parca ceva ma atrage spre o camera, o deschid, si ce vedem inauntru ne inspaimanta pe toti. Era scris cu sange pe perete : “ Cei ce vor intra in aceasta casa nu vor avea scapare, vor muri in chinuri groaznice la fel cum am murit si eu.” . Cand am vazut asa ceva, Mihai fuge spre usa sa o deschida si sa plece de aici, dar un vant puternic il arunca inapoi izbindul foarte tare de scari. Si cum se vaita el de durere pe jos din podea parca iese o mana gigantica, il prinde si dispare tot in podea , luand cu ea si pe Mihai. Vazand asa ceva ramane ptr un moment blocati, doar tipatu Andreiei ne trezeste. Incepe sa planga, incerc sa o linistesc ca totul va fi bine, dar din pacate nici macar eu nu credeam ce spuneam. Urcam la etaj sa mai cercetam prin casa, ca si asa nu puteam iesi. Intram in prima camera pe care o gasim, si ce vedem acolo ne ingrozeste pe toti: era Mihai sprijinit pe perete spanzurat, pielea de pe fata fiindui taiata, un picior parca ar fi fost smuls si la rana parca era dat cu sare, ave multe sgarieturi pe tot corpul. Era ceva de neimaginat. Andreea izbucneste iar in plans dar de data asta nu mai aveam cum sa o linistesc, era clar, aici vom muri. Ne hotaram sa mai incercam inca odata usa, de data aceasta curajosul fiind Andrei, dar din pacate aceasi poveste, parca un vant puternic  il arunca de perete. Si cum se rezema el ca sa isi mai revina, o mana iese din perete si ii strapunde pieptu scotandu-i inima afara si aruncand-o spre noi. Ne ferim dar din pacate ne mai pierdusem inca un prieten. Era clar, incetul cu incetul vom muri cu toti. Oare dece nu am fi ascultat noi spusele batranului. Si cum stateam cu Andreea uitandune la trupul neinsufletit al prietenului nostrum, dispar si ceilalti doi , Marian si Marius. Din nou parca ceva nevazut ma conduce la o usa, o deschid si din nou aceasi priveliste macabra, cei doi erau pe jos cu degetele de la maini taiate si ifipte in piept ca niste scobitori, aveau fata mutilate, cate un ochi scos si pus in gura, era dea dreptu macabru. Si cum ne asteptam noi sfarsitu aud niste bubuituri in usa, de parca cineva ar fi dorit sa o sparga ca sa poata intra. Ne uitam intra colo si il vedem pe batranul care nea prevenit sa nu venim aici. Ne spune sa merem spre el, avea in spate o lumina alba stralucitoare. Cum mergeam spe el, ma uit in spate si vad o creatura inspaimantatoare, cu fata prietenului nostrum pe a iei. Fugim cat putem de repede, dar din pacate ma pride de picior, mana lui parca ma arde, dar norocul meu a fost ca bartanul ma prinde de mana si ma trage afara.
De odata lesinam si ne trezim pe un pat, eram la spital, o asistenta imi spune ca am fost loviti de un tir si apoi de un aro si eu cu Adreea suntem singurii supravietuitori. Oare ar fi fost un vis, dar din pacate tot aveam o arsura groaznica pe picior. Ii povestesc bunicului si imi raspunde ca tot ce sa intamplat este real, acolo candva de mult traia un om posedat de diavol. Tot din spusele bunicului am aflat ca acesta facea vraji prin care invoca demoni pe care ii trimitea sa bantuie satul. Totul a luat sfarsit cand oameni de atunci l-au prins si l-au omorat in chinuri groaznice.

Reclame
Comentarii
  1. Rzarect spune:

    Like !!! cu toate că-s devorator de horror poveştile astea fac chiloţii să tremure :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s